Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CXXII - George Gordon Byron
Adăugat de: Gerra Orivera

De plăsmuirea ei bolnavă-i mintea,
Și crede-n plăsmuire, delirând.
Statuii-n sculptor caută-i sorgintea,
Căci Firea nu face statui, nici vrând.
Ci unde-i farmecul suav și blând
Ce-l urmărim de mici până la moarte,
Un Paradis de neajuns nicicând,
Al deznădejdii, rătăcind, în arte,
Penelul, peana, ca mai mândre flori să poarte?





Traducere Aurel Covaci



vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.