Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă LXXXVIII - George Gordon Byron
Adăugat de: Gerra Orivera

Și tu, lupoaica, doica Romei sfinte,
În țâțele de bronz, chiar și lovită
De trăznet, lapte de vitează ginte
Se pare că mai ai – și neclintită,
Ca monument de artă ești privită! B –
Tu, ce-alăptași un întemeietor,
De fulgerul lui Joe înnegrită,
Pe gemeni îi hrănești cu-același dor,
Curaj nebun sădind și azi în pieptul lor!



Traducere Aurel Covaci



vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.