Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă XCI - George Gordon Byron
Adăugat de: Gerra Orivera

Un Veni, vidi, vici!... Cestălalt,
Vrând vulturii francezi în aprig zbor
S-o ia nainte-n iureș de asalt,
Ca șoimul cel dresat de vânător,
Nu-și asculta al inimii fior;
Ciudat, sucit, din slăbiciuni, din toate,
L-a stăpânit cumplit, stăruitor,
Cea mai de jos – nespusa Vanitate.
Dar oare ce dorinți avea, adevărate?



Traducere Aurel Covaci



vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.