Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă XVII - George Gordon Byron
Adăugat de: Gerra Orivera

Veneția! Tu poți să-ți strigi, frumoaso,
Dreptatea nu prin fapte din vechime,
Ci chiar și prin iubirea pentru Tasso,
Ce trebuia s-alunge aste știme.
Rușine nații!... Și, mai cu asprime,
Zic Angliei: rușine îndoită!
Regină peste mări și peste clime,
O lași pe sora ta nenorocită,
Când și tu ai putea-ndura o grea ursită?




Traducere Aurel Covaci



vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.