La fereastra donei Lola
Draperiile-s lăsate...
De trei ori în turn s-aude
Straja timpului cum bate.
Vântul zorilor stârnește
Șoapta codrului de-aproape
Care-ngână melancolic
Povestirile de ape.
Cântă paserile-n crânguri,
Zorii culmile-ncunună,
După deal se stâng cu-ncetul
Licăririle de lună.
Iată-i. Dânsul se coboară;
Dona Lola-n capul scării
Blând șoptește: "Mâine-Alfonso,
Pe la stânsul lumânării".
vezi mai multe poezii de: George Tutoveanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.