Ca o presimțire
a toamnei, văzum
o vulpe subțire
cu coadă de fum.
Prin reci luminișuri
azi pasul mi-ndemn
cum prin trestiișuri,
o luntre de lemn
Cu umerii teferi,
făptura mi-o-nal ț
și-s cuib de luceferi,
cu ciocuri de smalț .
Nu scade în volburi
al clipei senin,
de-mi gâlgâie-n scorburi
o stea mai puțin
Dar voi regăsi-o?
Minune-i, să fii,
când trece ziua,
mai tânăr c-o zi
vezi mai multe poezii de: Gheorghe Tomozei