De la pielea de șarpe
La temătoarea cârtiță
Orice gri zburdă pe domuri...
Ca o proră blondă
Soarele părăsește stea după stea
Și se încruntă sub umbrare...
Precum o frunte obosită
S-a ivit iar noaptea
În golul unei mâini...
Traducere Ilie Constantin
vezi mai multe poezii de: Giuseppe Ungaretti