De vreme ce iti place a tarii poezie,
Prin calitati alese crez ca te osibesti,
Crez ca ai eleganta si-n suflet armonie,
Misterioasa limba a silfilor ceresti.
Sa zice insa, doamna, ca esti si mult frumoasa,
Nobila-n sentimente, in spirit gratioasa,
Dar vai! nu sunt perfecte fiinte omenesti;
Caci se mai zice inca (si foarte rau imi pare)
Caci langa toate-acestea au si un defect mare,
Ca, sclava datoriei, numai un om iubesti.
10 iunie 1857
vezi mai multe poezii de: Grigore Alexandrescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.