Nu mă striga pe nume,
că se întorc către tine
toți bărbații din lume.
Strigă-mă
cu sângele tău năvălit în obraji.
Cu o rază de soare,
Strigă-mă
cu o lacrimă,
cu o floare.
Strigă-mă
cu tăcerea
vreunui apropiat hău...
Sau, dacă nu aud,
strigă-mă
cu numele tău.
vezi mai multe poezii de: Grigore Vieru