Trist poem despre umanizarea pustiului - Grigore Vieru
Adăugat de: Gerra Orivera

Lui Arcadie Suceveanu

Cu nașterea zilei
Sângele mi-am unit,
Cu viața cea hăituită
A cuvintelor noastre.
Veni-va o zi
Când pustiul din voi
Va chema ajutorul poeților,
Iar ei
Vor fi murit demult.
Doamne,
Cât cer trebuie,
Cât sânge, câtă jertfire
Pentru umanizarea
Pustiului!



vezi mai multe poezii de: Grigore Vieru




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.