Habemus Guvernus
Precum vedem în ţară, acum, este verdeaţă
Şi totul pare sigur "şi bine-o ducem toţi"
Se duse peste câmpuri tristeţea rea, fâşneaţă,
Luând cu ea spre zare şi hoardele de hoţi.
Începe să revină prin ramuri câte-un graur
Şi lutul brun musteşte sub soarele ţâfnos
Se redeschide ramul şi muguri vii de aur
Răzbat prin anotimpul cu părul alb, geros.
Acum la noi e bine, ne regăsim menirea
Şi la sfârşit de ciclu un fum se urcă-n zări
Spre muntele speranţei atrasă mi-e privirea
Şi fierbe nerăbdarea în colb de aşteptări.
Pădurea, şi poiana, şi munţii, şi vâlceaua,
Şi tot ce mişcă vesel îşi strigă uniform:
Habemus Guvernus !...şi urlă şi căţeaua
Că vede bucuroasă cum urcă fum pe horn.
Şi laptele şi mierea prin râuri vin în pieţe
Habemus se-aciuieşte la uşi în dimineţi
Şi zilnic coborî-vor doar pere mălăieţe
În gurile căscate de oameni... Nătăfleţi .
15.11.2015
vezi mai multe poezii de: ROLEA NICOLAE