Când te privesc în ochi senin,
Pier fără urmă–alean și chin.
Când gura ta o simt pe-a mea,
Sunt sănătos de-a binelea.
De pieptul tău m-alipesc,
Parcă-s cuprins de-un har ceresc.
Dar când îmi spui: „Ce drag îmi ești!”,
Eu plâng cu-amare deznădejdi.
Traducere I. Cassian-Mătăsaru
vezi mai multe poezii de: Heinrich Heine
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.