Prin pădure-n raza lunii,
Ielele călare toate
Le-am zărit: sunau din coarne
Și din clopote-argintate.
Caii albi purtau pe frunte
Aurii găteli de cerbi.
Ca sălbatice, rotite
Lebede treceau prin ierbi.
Mi-a zâmbit regina mie.
Mi-a zâmbit din fuga mare.
Dragostea să-nsemne asta,
Sau să-nsemne moarte oare?
Traducere Nina Casian
vezi mai multe poezii de: Heinrich Heine
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.