Safire-s ochii tăi, iubito
Atât de dulci și drăgălași –
De trei ori fericit bărbatul
Pe care să-i sărute-l lași!
Și inimioara ta, iubito,
E nestemată piatră rară –
De trei ori fericit bărbatul
Cel pentru care arde-n pară!
Gurița ta-i rubin, iubito,
Cum alta nu mai e pe lume –
De trei ori fericit bărbatul
Pe care-l strigă blând pe nume!
Ah! Singurel să-mi iasă-n cale,
Ah, nu-l știu pe fericitul!
Acolo-n codru... iubito-aș pune
Un capăt fericirii sale!
Traducere St. O. Iosif
vezi mai multe poezii de: Heinrich Heine