Într-o aşteptare apăsătoare - Ileana Mălăncioiu
Adăugat de: Adina Speranta

Azi nu mai scriu versuri, nu mai visez,
Nu mai tremur, nu mai plâng, nu mai sunt,
Într-o aşteptare apăsătoare m-am îngropat
În mine însămi ca într-un mormânt.

Coboară un înger în el şi mă caută,
Nu mă găseşte şi crede că-am înviat,
Doamne, cât de naivi sunt şi îngerii ăştia
Care de-atâta vreme nu au aflat

Că nu învie morţii, e în zadar (copile),
Oricâtă speranţă, oricâtă îndoială, oricât
Ar plânge mironosiţele în acest cimitir
În care mi s-a făcut urât

Să tot ascult plânsul lor care nu se mai termină,
Să tot încerc să ies din acest noroi,
Să tot dau la o parte lespedea asta grea
Pe care nu ştiu cine o pune înapoi.



vezi mai multe poezii de: Ileana Mălăncioiu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.