Parcă suntem copii şi te-aştept şi nu vii
Să jucăm baba-oarba şi ştiu că-ţi plăcea
Şi mă tem că în drum ai călcat din greşeală
Peste aburul morţilor dintr-o vâlcea.
Dar oricât mă tem şi oricât te chem
Tu te-ai făcut abur şi m-aştepţi să vin
Să descânt tot eu pe numele tău
Şi să mai încerc să te scap de chin.
„Înger luminat, duhul i l-ai luat
Viaţă după moarte dă-mi-l îndărăt
Şi-am să vin tot eu şi să ţi-l aduc
Când o fi cu părul alb ca de omăt.
Îl cheamă Ion şi-i fecior de om
Cum n-am cunoscut, cum n-am mai văzut.
Dacă nu mai ai trupul să mi-l dai
Fă-l de la început suflând peste lut“.
Dar descânt în gând şi descânt plângând
Şi nu înţelege ce chip şi ce nume
Şi te-aştept să vii şi mă leg la ochi
Şi joc baba-oarba singură pe lume.
vezi mai multe poezii de: Ileana Mălăncioiu