M-am îndrăgostit de umbra
unei adieri de vânt,
care m-a mângâiat peste suflet
în timp de visare...
Aș vrea
să mai pot să mă întorc
cu picioatele pe pământ, dar nu pot,
că-s prea des înșirate
și-s atât de frumoase...
Aceste raze de soare,
care clipocesc în jurul trunchiului meu
ca un pârâu
ca un ocean
ca o șoaptă dulce, în noapte fierbinte,
Când buze moi îmbrățișează respirul...
M-am îndrăgostit
de umbra unui vânt,...
Și nu mai pot vedea în jurul meu
Și nu mai pot auzi
în jurul meu
Și nu mai am carne
în trupul meu...
Și nu mai știu
cine sunt.
vezi mai multe poezii de: Casian Maftei
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.