Din numele, pământ de flori,
cresc uneori în mine mierle, sărbători ,
ce fluieră duios pe plaiul strămoșesc:
viu cânt de viorele, suflet românesc.
Dragobete, năvalnic, pune câmpiei inele.
M-am născut cu darul gustului de lună, stele,
Iubind, se reînnoiește, dragă,făptura!
Mugurel ochis, aprinsă ți-e căutătura !
Cuvintele sunt culori, au nuanțe de extaz, delir.
De la botez, poftim,am devenit Iulia Dragomir.(24.02.2021)
vezi mai multe poezii de: iulia.dragomir
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.