În ochi,cu-o strălucire de cristal
Ce om,să se-oglindească n-ar dori
Și-n dulcele-i iz de mărgăritar
S-o-ndrăgosti cât ar clipi
Căci eu compun din sincer cuget
O rimă,numai pentru-o fată
Ce cu-al ei cald și dulce zâmbet
Îmi face ziua-nseninată
Și de cândva m-or întreba
Cine-mi stârnește așa dorință
Le voi vorbi de Luminița
Ca fiind,cea mai dulce ființă
Și-o rog acum,când e apus
Să nu imi poarte pică mie
Căci ochilor ei le-am compus
Din inimă,o poezie!
08.11.2015
vezi mai multe poezii de: Gustavo El