Abia de mai ştiu
cântecul acela
pe care
îl fredonam
cu bucurie
în dimineţile
nerãstãlmãcite
plouã
a nicãieri
de câteva decenii
iar ochii primãverii
nici nu se mai vãd
de dincolo
de-atâta
aşteptare
adormite
sub sãlcii
cu pletele moi
chitarele
viseazã
un cântec
neistovit
singur
în prag de martie
caut
cuvântul
care sã
mã cuprindã
iar tu
eşti
doar o lacrimã
în care
s-a închis
tot
cerul
vezi mai multe poezii de: elbi