Înainte de a pleca... ia-mi și visele adunate
Care stau încă agățate de frânturile inimii
Nu arunca gândurile otrăvitoare asupra mea,
ca apoi să crezi că nu s-a întâmplat nimic și că acel bumerang aruncat nu se va răsfrânge și asupra ta într-o zi.
Lasă-mi un răgaz să îmi pot aminti...cine sunt!
Să pot înțelege pentru ce un suflet se leagă de alt suflet...să fie aceasta spre sfârșitul lui?
Și apoi... cum mai traim cu sufletul frânt?
vezi mai multe poezii de: RCE