Îngerii - MariusIonescu
Poezie adăugată de: MariusIonescu

    marți, 27 septembrie 2016

Stăm cugetînd,
contemplînd, studiind
și nu-nțelegem o iotă!...
Vezi lumea alergînd călcîndu-se-n picioare
c'a venit mașina cu bani murdari?
Mi-e silă...

Stăm pe un acoperiș
rîzînd-plîngînd-înjurînd pe muțește...
Ete-te la ei cum viermuiesc:
furnicar de oameni
cumpărînd nimicuri
pe bani de nimic
ascultînd de nimeni...
Mi-e greață!...

Vezi cum toți merg teleghidați
către statuia lui Neica Nimeni-Vodă
cu buchete de flori de pucioasă?
Vezi poetul străzii - biet
"filozof-ca-Noica-și-așa-mai-departe"
ce vrea să-i oprească -
moare strivit de tăvălugul de oameni?!
Mi-e groază!...

Înger în piele neagră,
ți-ai rupt aripile în mulțime
pe drumul bătut spre mine
după ce ți-ai amanetat
coroana ca să vii...
Privirea ta îmi spune că și tu
ai văzut tot ce s-a putut vedea:
Prea multe!...

Să fugim cît mai degrabă
să ne salvăm din iad!!...
Vezi cum vin polițiști cu cîini canibali
ce ne-au găsit ascunzișul?
Am aripi de rezervă;
pot să ți le împrumut...
Să mergem!...



vezi mai multe poezii de: MariusIonescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.