Se îngustează arterele,
sîngele îşi face drum pe străzile erodate
din grabă forţează trecerile la răscruci,
somnul e încremenit în unghere,
pieptul tremură ritmic,
sânii leneşi adulmecă tăcerea
şi liberi
lunecă în părţi.
Îi înconjur cu palmele calde
clipele de respiro abia se disting
până pătrund adânc în simţuri
şi-mi răscolesc sentimentele,
noaptea-mi pare un cer răsturnat în fântână
unde-mi adăp din izvor memoria
şi beau stele.
vezi mai multe poezii de: flavius
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.