A doua situaţie - Ioan Flora
Adăugat de: Lucia

El există aşa cum porumbeii
sunt o detunătură a orelor şi gândurilor mele.
El este între mine şi mâna care apucă.
Între mine şi cel care mărturiseşte că scrie.
Că scrise.
Cel care scriind.
Beţia se întinde ca marea.
Oceanul este verde ca frunzele crengilor.
Nu cred că ar putea să-şi asume un destin
şi un comportament uman.
Nu aştept de la el o minune.

Oceanul, infernul, scrisul,
ochiul care vede.
Omul care nu poate fi poet.
El mănâncă un măr.
El bea.
El respiră.
El are piele şi pori.
El are legi morale de care se lasă condus.
El scrie cu degetul pe zăpadă,
cu creta pe trotuar.
Un om nu poate fi poet.
El are legi morale.
El este,
el are,
el vrea,
el cade,
el merge,
el tace,
el respiră.
El mănâncă un măr.
El intră în casă cu ploaia.



vezi mai multe poezii de: Ioan Flora




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.