De cântece e plină lumea:
Cântă pâraiele-n păduri
Vestind o nouă primăvară
Acestor munți ursuzi și suri,
Cântă și mugurii vestind
Cu clopoțeii lor de-argint
O înviere și-o trezire
De care lumea să se mire.
Mă mir și eu acum de parcă
Poruncă au să se întoarcă
Toți anii tineri care-au fost
Să-mi scrie drum, să-mi scrie rost,
Greierii-mi cântă pe furiș
Și holdele la seceriș,
Dar mai ales aud cântare
De păsările migratoare
Spre alte zări, de parc-aici
Am fi doar neamuri de furnici.
Doar una albă dintre ele
Pogoară parcă dinspre stele.
Ești tu, iubita mea? Anume
Mă chemi cu tine-n altă lume?
vezi mai multe poezii de: Ion Brad
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.