Absențe - Ion Caraion
Adăugat de: Gerra Orivera

Zăpada asta multă și bolnavă
ca o batistă albă în șorțuri de otravă
va putrezi la geamuri și va rămâne-acolo:
o nouă canțonetă sau poate un tremolo...
Vor sparge anii apoi lumina ca de ațe;
femeile iubite nu le-om strânge-n brațe,
n-o să mai bem pojarul obrajilor de ceară.
Târziu, în altă parte, va crește altă seară
târziu... cât o pădure în care dorm uitate
femeile iubite, femeile plecate.



vezi mai multe poezii de: Ion Caraion




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.