Enescu - Ion Dodu Bălan
Adăugat de: Rodica Elena Lupu

În hainele ei simple, de la ţară,
“Durerea noastră surdă şi amară”
De-o vârstă multiseculară,
O îngrămădişi pe sfânta ta vioară
Făcând-o să şoptească în suspine,
Să plângă şi să râdă, ca-n vechime,
Să murmure ca râul şi izvorul,
Să simtă, să viseze cu poporul
Acestui plai,
Cu-o gură de rai,
Să spună cum a fost să fie
De-avem tristeţe chiar în veselie
Şi suflet plin de Omenie…
Să-nalţe în tării cereşti
Grele gânduri româneşti
Şi să ducă-n depărtări
Către cele patru zări
Dorul-Dor şi fără leac
Din suflet de om sărac,
Jalea lacrimei bătrâne
De prin sate, de la stâne,
De prin mituri carpatine.
Pe-o vioară şi-un arcuş,
Fermecat şi jucăuş,
Strâns-ai jalea doinelor
Şi mireasma florilor,
Ghiersul Ţării Omeniei
Sentimental veşniciei…

Şi aşa… ca-ntr-un descântec
Neamul devein un ncântec…



vezi mai multe poezii de: Ion Dodu Bălan




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.