Mircea şi Lazar - Ion Heliade-Rădulescu
Adăugat de: Gerra Orivera

Mircea
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Răstriştea ce ne-mpăcată d-atâţi ani ne-a alungat,
Aceeaşi ne şi uneşte şi ne leagă ne-ncetat,
Soarta armelor zâmbeşte acestui, comun vrăjmaş
Ş-atâţia aprinde-ntr-însul acel nesaţiu trufaş:
Să ne propuie pace cu un chip defăimător,
Sol spre-aceasta ne trimite însuşi p-acel vânzător,
Pe Dan, ce setea domniei, setea de a guverna
Îl făcu să-şi vânză cuget, Dumnezeu şi legea sa.
Spre-aceasta chemai boierii către un sfat de război.
Însă mai nainte, cneaze, sfatul tău însuşi îl voi.
Legea, politica stare, rudenia dintre noi
Leagă-ale noastre foloase, fericiri, cum şi nevoi.
Eu voiesc a ta părere.
Lazar
Părerea mea o poţi şti...
Vezi cine este vrăjmaşul, şi gândeşte cum pot fi:
Prădătorul ţării mele, ucigaş tatălui meu,
Gonitorul casei noastre, gonitor de Dumnezeu,
Răpitor al sorii mele, de altare destructor,
Păgân vărsător de sânge, al lumii pustiitor.
Condiţiile-i sunt lege şi protecţia lui, jug.
Iar pacea... o preparare de nelegiuiri ce-i fug.
Încă văz rana fatală a tatălui meu jertfit,
Înc-auz ţipăt de sânge norodului îngrozit;
Oraşele-mi în vâlvoare încă le văz a luci,
Câmpul încă-ncheagă sânge ce nu-l poate înghiţi.
Şi a sori-mei ruşine în lanţul lui a o şti?...
Şi răzbunarea mă-mpinge şi pe dâns-a o jertfi.
S-o ştiu moartă e un balsam l-al meu suflet sfâşiat.
Nu, Doamne, cu hotărâre, între noi nu e tractat.
Voi să zbor cu moartea-n mână prin mijlocul celor morţi,
Să văd tabăra-i aprinsă d-ale răzbunării torţi;
Ardă şi-nsăşi a mea ţară, piară tot norodul meu,
Ca un strigoi după dânşii, răzbunând, să rămân eu,
Să omor pe ucigaşul şi iarăşi să-l mai omor,
Să-l sugrum, să-l sparg, să-l sfâşii, de răzbunare să mor.



vezi mai multe poezii de: Ion Heliade-Rădulescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.