Căluşarii - Ion Pillat
Adăugat de: Gerra Orivera

Potop se revarsă pe luncă seninul.
Să frigem iar mielul hoţeşte, pelinul
Să-l bem sub umbrare de frunze prin care
Lumina de soare se cerne-n pahare.
Iubito, îmi adă urciorul cu vin -
Din vremuri bătrâne ca basmul sabin,
Să-mi chemi în poiană la umbră de-arţari,
Cu regele mut, cei cinci căluşari.
Se-nșiră cu steagul; cu toţi de o dată
Pornesc, stând pe loc, o fugă ciudată.
Piciorul lor, iute cum e căprioara,
Nu-l prinde nici naiul, nici dibla, nici vioara.
În alb, cinci mesteacani se leagănă-n vânt.
Stă mortul lor rege întins pe pământ,
Şi-n juru-i se strâng şi iar se desfac
Cinci aripe albe de lebezi pe lac.
Acuma, spre seară, e jocul mai lesne.
Cu pene de soare din creştet la glezne,
Cinci flăcări lumina o scad şi o suie,
În umbră stingând-o pe vreo cărăruie.
E goală poiana, e gol şi paharul.
Azvârle iar noaptea cu stelele zarul.
M-oi duce, m-oi pierde, ca jocul latin -
Iubto, îmi adă urciorul cu vin.



vezi mai multe poezii de: Ion Pillat




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.