Nu sunt al lui, dar satul e în mine;
Trăieşte-n sufletu-mi cu toţi ai săi.
Simt cum mustesc în sângele din vine:
Copaci şi case, oameni buni şi răi.
Amestec fără seamăn: cer şi glie,
İubiri, dureri şi chiot şi blestem –
Tot universul strâns într-o moşie…
O, Doamne, fă să-l deapăn ca pe-un ghem!
vezi mai multe poezii de: Ion Pillat