Cântec din larguri, prin golul orelor gemene,
ce stelară noapte prinde să ne legene.
Departe visul mi-l poartă catargele càndide.
Sub adieri tremură Tomis din genele-i palide.
Drumurile de var, lin sosind singure,
somnul şi-l duc la sânul falezelor.
Pregetă-n gemete zbuciumul apelor,
pas cu pas, îndelung, pe dig însoţindu-mă.
Ademenite-n repaosul vag, uraganele,
de pretutindeni, adorm în concertul talazelor.
Teme-te, inimă prinsă-n legenda mirajelor,
înlănţuitul neant pândeşte din plasele algelor.
vezi mai multe poezii de: Ion Vinea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.