Cuvintele-mi, eu cred, vor dispărea
și timpul, triumfând, mi-a râde-n față,
și va-nsoți mâhnită truda mea
alături cu natura fără viață.
Oricând, în tainele acestei lumi,
în spații de astronauți brăzdate,
în mări întinse -- peste tot, eu nu-mi
văd adevăr măgulitor în toate.
Poetu-i dat să-ncerce a uni
margini сare despart de suflet trupul.
Talentu-i ac. Doar glasul, ață. Și
doar moartea e hotar la-ntreg cusutul.
(1963)
Trad. de Gheorghe Doni
P.S. Iosif Brodski (născut la 24.05.1940 și decedat la 28.01.1996) a fost poet, eseist și dramaturg rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1987).
Иосиф Бродский
Мои слова, я думаю, умрут
Мои слова, я думаю, умрут,
и время улыбнется, торжествуя,
сопроводив мой безотрадный труд
в соседнюю природу неживую.
В былом, в грядущем, в тайнах бытия,
в пространстве том, где рыщут астронавты,
в морях бескрайних — в целом мире я
не вижу для себя уж лестной правды.
Поэта долг — пытаться единить
края разрыва меж душой и телом.
Талант — игла. И только голос — нить.
И только смерть всему шитью — пределом.
(1963)
vezi mai multe poezii de: Iosif Brodski
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.