Tăcute, pe pernele moi, bătrânele sorb din cafele
Sub ceaşcă destine străine în grabă prinzând.
Desenele sorţii în tonuri ciudate şi triste
În zaţul de smoală-ncâlcite contururi îşi fac.
Pe rând, elevat, precum nişte critici de artă modernă,
În vorbe domoale crochiuri abstracte traduc.
traducere Marius Dobrescu
vezi mai multe poezii de: Ismail Kadare
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.