Contemplând nimic, mai rațional decât, un alt complex inexplicabil.
Incolor, nefast gând de amor
Unde troieni de rânduri mor...
Orbit de pasiune și încolțit de perfecțiune;
Îngerul ce-mi provoacă slăbiciune!
Pentru ochii cei albaștrii
Aș alerga și lovit de mii
de praștii.
Doar ei mă-nebunesc
Dacă iubirea e un joc
Atunci, ce rost mai au sentimentele?
Dacă o persoană este doar o simplă problemă
Atunci, ce mai înseamnă dragostea?
Of tu amurg și ceață
Ce-mi răsari din zori și până dimineață.
Mă cuprinzi de un dor
Uitat în inimă, înghețat ca un izvor.
Cu inima frântă , ca cioburile de sticlă
Privesc spre veranda închisă.
Emoții ce mă cuprind ușor
Bucăți de inimă suflate-n zbor!
Stau...târziu în noapte
Ți-aș spune , mii de șoapte !
Chipul tău ma zbuciumat
Te iubesc ! nu pot să tac.
Îmi vine să plâng de bucurie , extaz și agonie
Focul arde-n mine
Să mă aplec sau să fug de tine ?!
Cu tine aș pleca
Cu tine aș picta
Cu tine aș cânta
Cu tine aș zbura