Ia-mi visul și mi-l crește
La sânul tău plăpând,
Dulce suflet tremurând...
Ia-mi noaptea și-o trăiește!
Blânda lună sfârtecând
Cerul tău de vis frumos,
Ispite dulci...de păcătos...
Chipul tău înseninând
Al tău zâmbet îngeresc
Îl voi privi noaptea întreagă,
Atunci luna o să-nțeleagă
Cât de mult...eu te iubesc!
Ispite care ne-au durut...
Când luna se pierdea in nori,
Trăiri pline de fiori...
Stinse amarnic c'-un sărut!
Dă-mi la urmă cu folos -
In serile-mi de toamnă, reci,
Gândurile să le îneci -
Un izvor de vis frumos!
Ia-mi noaptea și-o trăiește,
Dezbracă-mi sufletul greoi,
Cuibărind la sânii moi...
Visul pur, ce ne unește!
(it)
Prendimi il sogno e fammelo crescere
Al tuo seno gracile e delicato,
Dolce anima senza peccato,
Prendimi la notte e falla rinascere!
Gelosa, la luna sta grattando
Il tuo cielo di sognatrice,
Tentazioni di una peccatrice,
Tuo viso si sta rasserenando!
Il tuo sorriso, un forte richiamo,
Lo guardo nella notte opportuna,
Così capirà anche la luna,
Quanto ti voglio, quanto ti amo!
Tentazioni che c'hanno fatto male
Quando le nuvole rapinavano la luna,
Ma, l'attimo strano che ci accomuna,
E' domato, alla fine, con un bacio sensuale!
E poi, dammi ancora come bisogno
Nei tramonti freschi d'autunno,
Pensieri curiosi che nutre l'alunno -
Una fonte di meraviglioso sogno!
Prendimi la notte e falla rinascere,
Spogliami dal corpo pesante,
Raccogli le emozioni al seno scottante,
Prendimi il sogno e fammelo crescere!
vezi mai multe poezii de: Ioan Popa