Spovedanie totală - Johann Wolfgang von Goethe
Adăugat de: Gerra Orivera

traducere de Maria Banuş



Azi, în prea cinstit sobor,
Luaţi aminte bine.
Că mi-e sfatul înţelept,
Cum e rar la mine.
Câte nu aţi pus la cale,
Câte n-aţi sfârşit cu jale,
Sî vă cert îmi vine.

Şi căinţă să mai simţi
Se cuvine, frate;
Deci, mărturisiţi pios
Grelele păcate.
A greşelii falsă zare
Părăsiţi şi daţi cătare
Căilor umblate.

Treji, pluteam - s-o ştie toţi -
În visări ciudate.
N-am golit cînd trebuia
Cupele-nspumate.
Multe ceasuri de-ncântare,
Dulci săruturi trecătoare
Au rămas nedate.

Filistini când trăncăneau,
Noi, tăcuţi, stam roată.
Nu dau ei pe-un cânt divin
Vorbăria plată.
Pentru ceasuri fericite,
Vrednice a fi slăvite,
Ne cereau socoată.

Tu, iertare de ne dai,
Celor cu credinţă,
La unsemn, ne-om strădui,
Plini de sârguinţă.
Să trăim, nu pe "jumate" ,
Ci-n Frumos şi Plinătate
Să vădim voinţă.

Hai, pe filistini, voios,
Să-i luăm în şagă,
Să n-atingem cupa doar,
S-o golim întreagă.
Să-ndrăgim, nu din privire,
Ci să bem, dintr-o sorbire,
Gura ce ni-e dragă.



vezi mai multe poezii de: Johann Wolfgang von Goethe




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.