Orașul e interminabil plan
De nesfârșite umilinți și-nfrângeri.
De-aici văzut-am, Asfințit, cum sângeri
Și-n colțul ăsta am așteptat în van.
Aici, incertul ieri și azi distinctul
Mi-au oferit destine fără număr
De oameni printre care mă prenumăr,
Iar pașii mei urzit-au labirintul.
Aci-nserarea cenușie adăsta
Râvnitul rod promis de auroră,
Și umbra mea aici se pierde, soră
Cu cea din urmă umbră lină, vastă.
Nu dragostea, ci soarele unesc.
De-aceea atât de mult Îl îndrăgesc.
traducere - Andrei Ionescu
vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.