Un om ce-şi îngrijeşte grădina, aşa cum dorea Voltaire.
Cel care mulţumeşte pentru că pe lume există muzică.
Cel ce descoperă cu bucurie o etimologie.
Doi funcţionari care, într-o cafenea din cartierul Sud, joacă şah în tăcere.
Ceramistul care pregăteşte o culoare şi o formă.
Tipograful ce culege cu grijă această pagină, deşi s-ar putea să nu-i placă.
O femeie şi un bărbat care citesc terţinele finale ale unui cânt.
Cel care mângâie un animal adormit.
Cel ce justifică ori vrea să justifice un rău care i-a fost făcut.
Cel care mulţumeşte pentru că pe lume există Stevenson.
Cel ce preferă ca dreptatea să fie de partea celorlalţi.
Aceste fiinţe, care nu au ştire unele de altele, mântuie lumea.
Traducere de Andrei Ionescu, vol. din Poezii - Editura Polirom, 2017
vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.