Cabrera, Carbajal mi-au fost doar nume.
Pocalul pân' la fund eu l-am sorbit.
Și am murit și iarăși am trăit.
Sunt arhetipul. Ei – fugară lume.
Al crucii și al Spaniei am fost
Rătăcitor oștean. Pe neumblate
Pământuri de păgâni nenumărate
Războaie-aprins-am. Mi-am găsit un rost.
Nici Regele, nici Hrist, nici bogății
N-au fost imbold de-avânt neînfricat,
Când pe necredincioși i-am subjugat
Cu spada-mi grea. Tu calea le-o ații,
Tăiș de-oțel, în mână de viteaz.
Iar restul nu contează. Fost-am treaz.
traducere - Andrei Ionescu
vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges