Heimskringls, I, 117
Odin, Thor roșcovan, Hristosul Alb...
N-au importanță numele și zeii,
o datorie ai: să fii viteaz.
Einar a fost, dur căpitan de oști.
El cel dintâi arcaș norveg era
și ne-ntrecut în mânuirea spadei
albastre și a navei. Peste vremi
o vorbă s-a păstrat în florilegii
pe care-a spus-o el în toiul luptei
pe mare. Bătălia e pierdută.
Tribordu-i sfărâmat la abordaj,
un săgetar vrăjmaș îi rupe arcul.
Atuncea regele-l întreabă ce s-a rupt
cu pocnet surd, iar Einar Tambarskelver
rostește: Rege, țara-n mâna ta.
Povestea, peste veacuri, în Islanda
ni s-a păstrat. Eu o transcriu acum,
departe de-acel țărm și-acea tărie.
traducere - Andrei Ionescu
vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
@Gerra
Servus!
Ne- sclav, sclăvit:) ( așa!! ) Fie slăvit!
Moarte mie!
narcispurice
duminică, 02 mai 2021
Eu o sărbătoresc în fiecare zi în care pot să împărtășesc cu voi ceva din cunoașterea și lumina marilor condeieri ai lumii. Mulțumesc de semn, Purice Narcis -Teofil.
Gerra
Gerra Orivera
vineri, 30 aprilie 2021
@Gerra Orivera
-Se apropie ziua sărbătorii muncii;
Respect,
Purice Narcis -Teofil
narcispurice
vineri, 30 aprilie 2021