Grăiește glasul meu iberic vers
Ce spune ce-a spus întotdeauna;
Cum Seneca ne-nvăța, noima-i una:
Tain la viermi e-ntregul univers.
Grăiește iar cenușa, vrând să-nvie
Ritualul biruinței zdrobitoare-a
reginei care călca în picioare
Străvechi stindarde de nimicnicie.
Tot ce primește binecuvântarea
Din trupul meu nu voi tăgădui.
Un lucru știu că nu-i: este uitarea.
Va arde veșnic și va dăinui
Tot ce-am avut și tot ce-am risipit:
Vers, casă, carte, lună, asfințit.
traducere - Andrei Ionescu
vezi mai multe poezii de: Jorge Luis Borges
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.