- Să-mi spună cineva cât este ceasul,
De ce oftez când te admir cum treci
Cu bluza desfăcută. Nu țin pasul
Cu zbuciumul nebun. Nu vreau să pleci
Cu toamna de oţel ce mă-nspăimântă,
Când plouă veșted, calm, indiferent,
Şi numai dorul la ureche-mi cântă
Ca un refren de veghe permanent.
Spre burgul tău, când noaptea se ascunde
Prin vise albe, cum n-aş încerca
Să plec într-un târziu, dar spune-mi unde
Laşi cheia ce descuie uşa ta?
- S-au răsturnat orânduiri, iubite,
E cerul jos, pământul nu-l ating,
Doar stelele-au rămas nelocuite
Şi-n mijloc de noiembrie mă ning
Atâtea doruri nemărturisite,
Dar ce să-ţi spun şi unde să găsesc
Alintul tău. Abia mai pot admite
Că n-am murit, în mine mai trăiesc
Atingerile tale şi durerea
Unei absenţe lungi. Nu pot să neg,
Că mă ucide toamna şi tăcerea.
Eşti jumătatea mea dintr-un întreg.
Ioan Grigoraș & Liliana Trif
vezi mai multe poezii de: nutzu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Liliana...Pe cer apare-un colț de semilună,
E noaptea grea, de ciocolată brună
Și inima-mi alergă de nebună
Când adormim pe iarbă împreună.
Din stele reci îți împletesc cunună
Chiar dacă dimineața se răzbună
Și nu ne va cânta prea mult în strună
Că cineva iar fulgeră și tună.
Lasă destinul să ne recompună,
Să nu-i plătim nici taxă, nici arvună,
De are uneori câte-o lacună
Și uită că afară e furtună.
nutzu (autor)
vineri, 20 noiembrie 2015
Ioan : Cândva mi-or creşte aripi de dorul tău să ştii
Şi o să-ţi ies în cale, prin poarta inimii,
Voi trece ca o vrajă şi voi deschide larg
Ferestrele albastre să afli că-mi eşti drag.
Cândva mi-or creşte frunze pe ramurile verzi,
Voi înflori deodată şi poate-ai să mă crezi
Că niciodată, nimeni, atâtea primăveri
Nu mi-a lăsat pe buze... Noi doi restanţieri
La marea fericire, ne-am întâlnit tardiv...
Cândva mi-or creşte aripi lipsite de motiv,
Voi învăţa că zborul cu tine e înalt,
Că noi trăim de-o vreme unul în celălalt.
Liliana Trif
joi, 19 noiembrie 2015
mulțumim, CRITICULE BLIND...
nutzu (autor)
sâmbătă, 14 noiembrie 2015
Jos pălăria, dragii mei...
Vă iubesc cu sufletul...
Consideratie...
CRITICUL BLIND
vineri, 13 noiembrie 2015
reverență, Sanda...
nutzu (autor)
vineri, 13 noiembrie 2015
grazie, Irina...
nutzu (autor)
vineri, 13 noiembrie 2015
mă-nclin, roxana....
nutzu (autor)
vineri, 13 noiembrie 2015
mulțumim frumos, casandra...
nutzu (autor)
vineri, 13 noiembrie 2015
Un poem frumos, plin de sensibilitate!
Sanda
vineri, 13 noiembrie 2015
Ati patruns cu aceasta poezie in sufletul meu
Irina Ira
vineri, 13 noiembrie 2015
Randurile voastre imi mangaie sufletul de fiecare data...
roxana
vineri, 13 noiembrie 2015
Iar aţi scris superb şi vreau să vă spun că de fiecare dată vă citesc cu mare drag.
casandra
vineri, 13 noiembrie 2015