În bănuieli și temeri de tot felul,
cu mintea tulburată și ochii rătăciți,
ne frământăm și plănuim spre a găsi o cale
să ocolim pericolul năprasnic
care ne-amenință, fără scăpare.
Dar ne-nșelăm, pericolul nu vine;
mesajele s-au dovedit minciuni (sau poate
n-am auzit prea bine, le-am tălmăcit greșit).
Altă nenorocire, la care n-am gândit,
neașteptat, violent, se-abate-asupra noastră
și, dintr-o dată, sfârșitul ne-a ajuns.
Traducere Elena Lazăr
vezi mai multe poezii de: Konstantinos Kavafis
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.