Degeaba mă-nvelesc în sentimente
Ce-s calde şi mă plouă cu torente
De gânduri bune şi vise frumoase...
Eşti gheaţa ce pătrunde pân' la oase!
Fereastra ce-ai deschis-o către mine
Lasă s-ajungă grabnic de la tine
Frigul cel aspru care mă îngheaţă
Şi-ncremeneşte răsuflarea-n faţă!
Simt cum încetul cu încetul
Se ofileşte jalnic şi buchetul
De flori de versuri strânse-n poezie...
Mi-e frig cu tine, oare mai sunt vie?
În loc de ochi am două găuri negre
Şi mă îndrept pe drumuri ce-s tenebre
Căci frigul cel năprasnic l-ai trimis
Ca să îngheţe tot ce era-ncins!
Cu nepăsare, vicii şi pustiu
Ai omorât ce-a fost odată viu.
Eşti întuneric, frig şi n-ai voinţă,
Eşti cel ce mi-a adus doar suferinţă!
vezi mai multe poezii de: Ina M.