Speri mila-n van, așa cum vulgul zice,
când faci orice, dar nu ce se cuvine.
Credeam c-am fost, iubind fidel, ferice,
lipsindu-mă în acest fel de mine.
Nu sper ca-n soare Pasărea Fenix
să mai revin, căci vârsta nu mă ține.
Dar rău-i bun: fiind al vostru-acuma
îmi aparțin mai mult, ca mie numa.
din Poezii, traducere de C.D.Zeletin
vezi mai multe poezii de: Michelangelo