71 - Michelangelo
Adăugat de: Gerra Orivera

Primitu-l-am și i-am tot dat citire
a zecea și a douăzecea oară…
Vi-s dinții de folos cum, bunăoară,
sătulului i-e hrana în neștire!

Știut-am totuși de la despărțire
că spița voastră din Cain coboară
neabătut, căci încă o-nfioară
un bun strain, ca o nenorocire…

Zavistnici, mândri, fără de rușine,
urâți aproapele, nu-I știți nevoia;
orice năpastă de la voi vă vine.

Poetul de-a vorbit de rău Pistoia,
tu să n-o uiți! Știu: când vorbești de bine
Florența, fals îmi cauți bunăvoința.

Zadarnică ți-e voia:
tot nu-nțelegi de ce-i o nestemată,
căci mintea nu te-ajută niciodată!


din Poezii, traducere de C.D.Zeletin



vezi mai multe poezii de: Michelangelo




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.