80 - Michelangelo
Adăugat de: Gerra Orivera

Credeam, în prima zi când ochi-mi fură
răpiți de-a voastră unică splendoare,
că voi privi ca acvila în soare,
incandescentă, o fărâmitură…

Greșeam – căci zvârle grâu pe stânca dură,
cuvinte-n vânt și-ncearcă să măsoare
dumnezeirea, cel ce vrea să zboare
făr' aripi după-un înger, el, făptură!

Iar dacă orbitoarea frumusețe
nu-mi suferă nicicum alăturarea
iar la distanță de nădejdi n-am parte,

ce mi se va-ntâmpla pe căi răzlețe
și care o să-mi fie îndrumarea
când ard de-aproape, mor când sunt departe?



din Poezii, traducere de C.D.Zeletin



vezi mai multe poezii de: Michelangelo




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.