Prin ziduri înnegrite, prin izul umezelii,
Al morții rece spirit se strecură-n tăcere;
Un singur glas îngână cuvintele de miere,
Închise în tratajul străvechii evanghelii.
C-un muc în mâni moșneagul cu barba ca zăpada,
Din cărți cu file unse norodul îl învață
Că moartea e în luptă cu vecinica viață,
Că de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-și prada.
O muzică adâncă și plină de blândețe
Pătrunde tânguioasă puternicile bolți:
„Pieirea, Doamne sfinte, căzu în orice colț,
Înveninând pre însuși izvorul de viețe.
Nimica înainte-ți e omul ca un fulg,
Ș-acest nimic îți cere o rază mângâioasă,
În pâlcuri sunătoare de plânsete duioase
A noastre rugi, Părinte, organelor se smulg."
Apoi din nou tăcere, cutremur și sfială
Și negrul întuneric se sperie de șoapte...
Douăsprezece pasuri răsună... miez de noapte...
Deodată-n negre ziduri lumina dă năvală.
Un clocot lung de glasuri vui de bucurie...
Colo-n altar se uită și preoți și popor,
Cum din mormânt răsare Christos învingător,
Iar inimile toate s-unesc în armonie:
„Cântări și laude-nălțăm
Noi, Ție Unuia,
Primindu-L cu psalme și ramuri,
Plecați-vă, neamuri,
Cântând Aleluia!
Christos au înviat din morți,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte călcând-o,
Lumina ducând-o
Celor din morminte!"
©Mihail Eminovici(Eminescu)
vezi mai multe poezii de: Mihai Eminescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Dana > ei, vezi? cine cata, gaseste!..
cu placere. Impreuna cu "Rugaciune", arata ceva deosebit, in opera sa.
Th3Mirr0r
th3mirr0r
duminică, 20 septembrie 2015
am gasit-o!
multumesc Mirror..
deosebita poezei..dar finalul e inaltator!
cu drag,
danab
duminică, 20 septembrie 2015
Alexandru > doar cei care nu il cunosc, nu l-au cunoscut si nu il vor cunoaste pe Mihail Eminovici, s-au facut pe sine detractori, misei, criminali, tradatori de tara(si de neam si valori), literati incapabili, functii (de)servite in van, lingusitori si sterpi in gandire si vorba. Insa cei care au/vor fi (re)cunoscut pe Mihail Eminovici, in Macar un simplu vers, in Macar o simpla vorba a graiului viu, vor sti adevaruri, nu doar despre trista-i viata, nu doar despre crima istoriei care li-o ascund ereticii, impreuna cu alti oameni cu epoleti pe umeri pe care nu ii meritau, ori sumedenii de carti si alte hartoage. Vor sti adevaruri fiindca vor recunoaste un om lasat de Dumnezeu ca sa aduca poporului roman ce n-au adus toti artistii lumii la un loc.
"Marelui Eminovici
Dacă toţi, mi te-ar cunoaşte,
Ca un Geniu, ce ai fost,
Ţi-ar slăvi a tale moaşte,
Graiul viu, ş-al lumii rost…"
Alice > intr-adevar, o capodopera!.. cu cata credinta, vorbeste poetul si cata evlavie nalta insesi cuvintele, in contextul unei "cugetari sacre"..
Th3Mirr0r
th3mirr0r
luni, 24 august 2015
Daca ateii care se folosesc de poezia Imparat si proletar,ar citi aceasta poezie,le-ar inchide Dumnezeu gura sa nu-l mai dea exemplu de necredinta pe EMINESCU.
SAlecsandru
luni, 24 august 2015
m-ai facut fericita cu aceasta capodopera...
alice
luni, 24 august 2015