Fiți liniștiți - Mircea Dinescu
Adăugat de: Adina Speranta

Ce să facă și ei profeții,
beau bere acră și le urcă revolta cu un semiton
până vin autocarele
să-i poarte prin satele mai arătoase
să se-mbăieze chiar în realitate: bâldâbâc!

La mese lungi,
penibili și înroșiți de vin
cântă ei de gât cu primarul și șeful de post
și plumbul ce li se lasă greu în picioare
s-o-nălța în ziarele de dimineață mult mai ușor.

Până la urmă iau și eu culoare,
fiți liniștiți,
mă dau și eu pe brazdă,
fiți liniștiți,
stivele de îngeri din magazie nu le-am zărit,
nici aurora bătută în cuie, fiți liniștiți.
Un burduf de acordeon la mașina de scris o să-mi atașez
la festivalul sătesc,
la nunțile populare,
o să-mi fac datoria, fiți liniștiți,
o să cânt și eu, dar fiți liniștiți,
și chiar... pentru numele... nu se poa... fiți liniștiți.



vezi mai multe poezii de: Mircea Dinescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.