Când primăvara se așterne
Pe timpul florilor de gând,
E-o bucurie, ca și când
Un suflet cântecele-și cerne,
Tristețile abandonând.
Un verde care te seduce,
Purtând miresmele de-april,
Apare-n ochi ca de copil
Ce-și spală tălpile-n uluce
Și te privește, pueril.
Pământul tot se infioară,
Pe cer dansează nori de-argint,
Iar buzele-ți de hiacint
Încep să-ți tremure, pe seară,
A dragoste și dor de-alint.
Privirea-ți caldă, visătoare,
Pierdută-n timpul cu iubiri,
Mai caută prin amăgiri
Tot ce-i părea o sărbătoare
A florilor din rătăciri.
Daniel Vișan-Dimitriu
(11 apr. 2021, Craiova)
vezi mai multe poezii de: Daniel Vișan-Dimitriu